Așa am întrebat-o pe Laura, citind în ziar „Swingerii din Romania, extrem de discreți.” Vreun sport nautic, bungee jumping, ce e? „Nu știu” îmi spune ea. „Nici eu.”

Citesc ziarul de obicei invers. Probabil de aia n-am văzut marele titlu „Swingingul, schimbul de neveste” STIMULENT: În căutare de senzații tari, unele cupluri aleg să facă schimb de parteneri de așternut. Sexologii susțin că swingingul poate fi plăcut și înviorator pentru partenerii de viață.

Adică?!? Păi, plecati de acasă, la propriu și la figurat, unii cred că această practică, de a schimba partenerii, aduce implinire, atât pe plan sexual, cât și pe plan emoțional. Psudo-sexologii ăștia consideră că această practică nu se încadrează în sfera patologicului, nefiind deviație de comportament. Nu e ceva anormal, „normalitatea începe a <se termina> în momentul în care acești parteneri trec de anumite limite.”

Care ar fi limitele, mă întreb eu? Nu s-a trecut deja de ele? Ce mai este normal sau anormal? Sunt eu confuz sau majoritatea se bălăcește în mlaștina asta?

Nici infidelitate nu e „deoarece nu-ți înșeli partenerii” ci, mărturisește Paul, un swinger de profesie, „practic, eu îi ofer celei de lângă mine posibilitatea de a cunoaște și alte variante”. Atunci ce este infidelitatea? Ce înseamnă să fii sau nu infidel?

Valori răsturnate, sau doar mi se pare mie?

Bolnavi psihic, cum îi numește Vasile Budau nu sunt, fiindcă parerea sa are un CONTRA mare, în mica rubrică PRO & CONTRA din ziarul din ce în ce mai prost Adevărul. Ar trebui să-și schimbe numele macar. Minciuna i-ar șade mai bine.  ,,Nu înțeleg cum poți să-ți împarți nevasta cu alți bărbați. Când o iubești cu adevărat, nu poți să faci așa ceva,”afirmă Vasile.

„Privite din afară, sub presiunea principiilor, a valorilor creștin-morale etc., practici precum swingingul sunt adesea condamnate de opinia publică, formal vorbind. Informal, lucrurile pot sta diferit. Normalitatea a început să fie dictată din ce în ce mai mult la nivel de individ”.

Așa, privite din afară. Înăuntru, totul e frumos și perfect legitim, fericire și împlinire. Da…

Este swinggingul un fel de oază pentru cei rău intenționați? S-ar putea. „Aceșți parteneri pot fi ținte ale șantajului, abuzurilor, sau posibile victime ale diverselor categorii de infractori”, afirmă pe la final jurnaliștii profesioniști.

Nici păcat nu e, spune Paul. „Știu că este contrar învățăturilor din Biblie, însă fiecare decide pentru el, în funcție de ce are de câștigat sau de pierdut. Fiecare are modul lui de a rezolva problema cu Dumnezeu”. După logica sa,  precum și cea anterioară, cei 40.000 de români, adepți ai swingingului au propriile moduri, la nivel de individ, de rezolvare a problemelor cu Dumnezeu.

Când nu-L înțelegi pe Dumnezeu, nu-L cunosti, nu știi cine este, când imaginea ta despre EL este deformată, așa este, vei considera anormalul, normal. Infidelitatea ca pe ceva fun. Păcatul, ca pe ceva demodat. Nu opinia publică condamnă acest mod de viata, nici părerile celor autorizați, ci Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeu Însuși. El este sfânt, glorios, iar o asemenea practică, swingingul, este o  jignire adusa în primul rând Lui.

Limitele stabilite de El îți aduc fericire, nu încorsetează. O asemnea limită este dată de apostolul Pavel. „Totuşi”, spune el „din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui, şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei. Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.” 1 Cor. 7:2,3

Nu swingingul aduce implinire atat pe plan emotional cat si sexual, ci Dumnezeu. Nu cred ca cei care practica swingingul L-au incercat mai intai pe Dumnezeu pentru placere si inviorare in casnicie sau cuplu. Daca L-ar fi incercat, n-ar mai fi avut nevoie de altceva. El le-ar fi fost deajuns.

Concluzia mea cu privire la swinging ….Don’t Do it, Search God first!

Scris de Marius Zărnescu