Altcineva a spus ca la poarta raiului erau doua intrari pentru barbati. Pe o poarta scria: Barbatii care au fost sub papucul nevestei, iar pe cealalta poarta scria: Barbatii care au fost capi de familie. Si când s-au îndreptat barbatii spre intrare, cu totii s-au dus la poarta pe care scria: Barbati care au fost sub papucul nevestei. Numai unul singur s-a dus la poarta cealalta, si când a iesit un înger sa-l întrebe: „Tu ce cauti aici?”, barbatul a raspuns: „Nu stiu, dar aici m-a trimis nevasta-mea.” Traim într-o vreme în care barbatii nu stiu exact ce este un barbat, cum ar trebui sa arate si ce ar trebui sa faca el. Charles Swindoll comenteaza:
Îti amintesti de vremea când barbatii erau barbati? Îti amintesti când puteai sa spui cine este barbat dupa înfatisare? Îti aduci aminte de vremea când barbatii stiau cine sunt, erau multumiti de identitatea lor si nu voiau sa fie nimic altceva decât ceea ce erau? … Îti aduci aminte de vremea când femeile se pudrau, purtau cercei si bikini?
Din pricina acestei confuzii, au aparut doua extreme în rândul fiintelor de sex masculin. La o extrema se afla brutele, genul de barbat care apare ca macho, Rambo, cu pistol în mâna, care omoara o armata întreaga, arunca flacari, distruge, zdrobeste, calca peste toate, acel barbat care vrea sa para un superman. Foarte multi baieti îmbratiseaza modelul acesta, crezând ca asa trebuie sa se poarte un barbat. De aceea, adopta aceasta înfatisare prin care sa dea impresia unui superman, a unei fapturi dure, care detine autoritate, putere, a unui barbat pe care nu-l mai poate controla nimeni si nu-l poate opri nimic. Tinerii îsi însusesc acest model.
La extrema cealalta se afla barbatii efeminati, care au abandonat tot ce-i masculin în ei. Acestia sunt ca niste cocote de sex masculin. Daca va uitati la ei, veti vedea ca poarta îmbracaminte asemanatoare cu cea a femeilor: cercelusi, margele, cu tot felul de farduri, pudra pe fata si ruj pe buze. Acesti oameni n-au nimic barbatesc în ei si parca sunt niste fapturi cazute de pe o alta planeta. Foarte multi tineri îmbratiseaza acest model. În prezent, în societatea noastra se observa tendinta de a sterge diferentele dintre barbati si femei. Au aparut magazine unisex. În toata civilizatia aceasta, tinta atacului este barbatia, modelul barbatesc. Autorul american Hans Sebald a facut urmatoarea constatare:
Adesea, toata educatia baietilor este lasata în seama femeilor: mama, educatoarea de la gradinita, învatatoarea de Scoala Duminicala, învatatoarea de la scoala. Baietii sunt expusi în permanenta influentei unor fiinte pe care nu trebuie si nici nu pot sa le imite, dar ale caror idei si preferinte trebuie sa le accepte si sa le puna în practica.
Absenta tatilor din familie si societate are repercusiuni negative asupra educatiei baietilor care este, în cea mai mare masura, lasata în sarcina femeilor. Nu ca n-ar avea femeile ce sa-i învete sau ca n-ar avea rolul lor în educatie. Problema care apare însa este urmatoarea: un baiat care nu are un model barbatesc nu stie cum trebuie sa creasca, în ce directie sa se îndrepte, cum trebuie sa arate el când va ajunge mare, cum arata un barbat si care este rolul lui. În acest sens, Stu Weber afirma:
Lucrul de care au cea mai mare nevoie este o viziune. Pentru ca baietii sa ajunga barbati, au nevoie de o tinta clara, o vizualizare a ceea ce este barbatul … De aceea este important pentru baieti sa fie în preajma barbatilor … Lucrul important este viziunea masculinitatii. Sa stie ce are sa devina si apoi sa se dedice atingerii telului de a deveni un tânar barbat.
Alvin Toffler este de parere ca într-o societate din care dispare modelul barbatesc, apar copii dezorientati, dezechilibrati, si de fapt întreaga civilizatie se dezechilibreaza. Majoritatea femeilor nevrotice sunt femei care nu au un barbat pe care sa se poata bizui. Nu pentru ca n-ar fi maritate, ci pentru ca sotul nu e acasa sau daca este acasa este absent din viata familiei. Din pricina aceasta, femeile intra într-o criza psihologica, iar aceasta criza duce la nevroza. Traim într-o lume plina de copii dezechilibrati si de femei nevrozate. Aceasta este concluzia psihologilor si sociologilor.
Dat fiind faptul ca a disparut modelul barbatesc din societate si din familie, traversam o perioada în care se întâmpla ceea ce spune Psalmul 11 în versetul 3: „Si când se surpa temeliile ce ar putea sa mai faca cel neprihanit?” Când se surpa temeliile si dispar barbatii, ce ar mai putea sa faca cel neprihanit? Dar întrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este legitima si logica: Cine are interesul sa distruga modelul barbatesc din familie? Si ce scop urmareste acela care distruge modelul barbatesc din familie? Ca sa întelegem aceste aspecte, este important sa vedem ce spune Scriptura cu privire la planul lui Dumnezeu pentru om, pentru barbat si pentru familie. Acest plan ne este dezvaluit înca de la început în Scriptura, în cartea Geneza, capitolul 1, versetul 27: „Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.” Prin creatie, Dumnezeu a creat fiinte distincte, parte barbateasca si parte femeiasca cu identitate sexuala si roluri distincte.
Continuând aceasta idee, în capitolul 2, versetul 24, Dumnezeu spune: „De aceea, va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa si se vor face un singur trup.” Asadar, Dumnezeu a creat parte barbateasca si parte femeiasca. În capitolul 2 din Geneza ne este dezvaluita istoria extraordinara a crearii femeii, momentul când Dumnezeu a creat-o pe Eva si a adus-o la Adam. Vedem bucuria lui Adam când si-a gasit partenera potrivita pentru viata, si concluzia lui Dumnezeu este urmatoarea: „De aceea va lasa barbatul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa” si cei doi vor alcatui o familie.
Familia este legamântul pe viata între un singur barbat si o singura femeie de a trai împreuna ca sot si sotie. Acest lucru trebuie subliniat cu toata claritatea: Casatoria este un legamânt pe viata. În creatie, Dumnezeu a lasat lucrurile cât se poate de clare. A creat barbat si a creat femeie; un singur barbat si o singura femeie. Dumnezeu nu i-a adus Evei mai multi barbati si Dumnezeu nu i-a adus lui Adam mai multe femei. Un singur barbat si o singura femeie. Va rog sa retineti: Dumnezeu n-a întemeiat prima familie din doi barbati si nici din doua femei. Un singur barbat si o singura femeie au fost destinati unul altuia pentru toata viata.
În cartea Geneza urmeaza descoperirea planului glorios al lui Dumnezeu. De ce l-a creat Dumnezeu pe om? Care este planul glorios al lui Dumnezeu? Raspunsul îl gasim în capitolul 1, versetele 26 si 28. „Apoi Dumnezeu a zis: «Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra; el sa stapâneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamântul si peste toate târâtoarele care se misca pe pamânt.»” Iar în versetul 28 citim: „Dumnezeu i-a binecuvântat si le-a zis: «Cresteti, înmultiti-va, umpleti pamântul si supuneti-l; si stapâniti peste pestii marii, peste pasarile cerului si peste orice vietuitoare care se misca pe pamânt.»” Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul Sau si apoi Dumnezeu l-a asezat pe pamânt cu o misiune glorioasa.
Din cele mai vechi timpuri si pâna astazi, împaratii, conducatorii popoarelor îsi asaza propriul lor chip în tot tinutul pe care îl stapânesc. În orice tara v-ati duce, în orice institutie centrala, la orice ambasada, veti vedea acolo chipul sefului statului sau al tarii respective. Acesta este un semn al autoritatii lor. În acelasi fel, când Dumnezeu a creat pamântul ca parte a creatiei Sale, sub autoritatea Sa, El Si-a asezat chipul pe pamânt, dar nu sub forma unui tablou, ci sub forma unei fapturi vii. Dumnezeu a asezat omul pe pamânt ca sa poarte chipul Lui si sa fie pentru tot universul semnul ca aici stapâneste Dumnezeu.
Dar frumusetea acestui semn dat de Dumnezeu nu se rezuma la atât: Dumnezeu nu asaza o fiinta solitara, Dumnezeu asaza o familie: un barbat si o femeie uniti în legamântul casatoriei, în cea mai frumoasa, mai intima si mai speciala relatie posibila, pentru ca împreuna sa stapâneasca pamântul. Apoi Dumnezeu le spune: „Cresteti, înmultiti-va si umpleti pamântul.” Stiti ce înseamna aceste cuvinte? „Umpleti pamântul cu chipul Meu, ca sa fie limpede pentru tot universul ca Dumnezeu stapâneste peste pamânt.” Oriunde este o fiinta umana, în planul lui Dumnezeu aceasta trebuia sa fie semnul ca Dumnezeu stapâneste, ca pamântul Îi apartine lui Dumnezeu. Apoi Dumnezeu a binecuvântat familia cu harul de a avea copii care, la rândul lor, sa poarte chipul lui Dumnezeu si sa umple pamântul. Care ar fi atmosfera daca, la tine în casa, prezenta ta ar anunta ca acolo stapâneste Dumnezeu?
În prima familie, Dumnezeu a dat roluri diferite barbatului si femeii. Barbatului i-a dat slujba sa fie capul familiei, conducatorul ei, sa fie cel care poarta autoritatea spirituala în familie, iar sotiei i-a dat harul sa fie coregenta, ajutor potrivit, sa stapâneasca împreuna cu sotul ei. Dumnezeu a creat pamântul acesta astfel încât sa fie împânzit de fapturi care poarta chipul Lui, în care barbatul, care este cap, îsi are rolul lui si lucrarea lui, iar femeia, care este sotie, e ajutor potrivit pentru barbat si lucreaza împreuna cu el pentru ca întregul pamânt sa cunoasca faptul ca peste el stapâneste Dumnezeu.
Întelegând acest aspect, trebuie sa facem un pas mai departe. Cine nu avea interes ca Dumnezeu sa stapâneasca peste pamânt? Evanghelia dupa Matei, capitolul 4, ne lamureste despre cine este vorba. Biblia ne spune ca, dupa ce a fost botezat, Domnul Isus Cristos „a fost dus de Duhul în pustie, ca sa fie ispitit de diavolul”. Una dintre ispitele diavolului a fost urmatoarea: „Uita-te la toate împaratiile lumii acesteia! Toate sunt ale mele!” Aceasta afirmatie a facut-o diavolul în fata Domnului Isus Cristos care a venit în lume ca întiparire a Fiintei lui Dumnezeu. Fiul, care este chipul desavârsit al Tatalui, a venit sa aduca pamântul din nou sub stapânirea lui Dumnezeu. Diavolul însa vine sa-i spuna: „Închina-te mie! Treci în subordinea mea! Îti dau pamântul tie daca accepti sa fii subordonatul meu, daca nu asculti de voia lui Dumnezeu!” Scopul diavolului, de la început, a fost sa puna stapânire pe pamânt si pe tot ce este pe el. Dar cum sa-si duca planul la îndeplinire? Nu-L putea detrona pe Dumnezeu, asa ca s-a dus la cei care purtau semnul autoritatii lui Dumnezeu si carora le-a fost data în stapânire planeta aceasta. El s-a uitat la familia care purta semnul autoritatii lui Dumnezeu si s-a întrebat: „Cum pot pune stapânire pe ei? Cum pot pune stapânire pe pamânt?” Pentru a-si atinge scopul trebuia sa gaseasca punctul vulnerabil.
În scenariul caderii omului în pacat, Adam si-a pierdut calitatea de conducator al familiei. Daca analizam relatarea acestui eveniment, observam ca personajul care are initiativa si care conduce este Eva. Adam este unul care doar se duce încotro îl duce Eva. Diavolul patrunde în Eden si reuseste sa introduca pacatul în viata primilor oameni. El stie ca pacatul pune un zid de despartire între om si Dumnezeu. Diavolul mai stie ca în momentul în care omul accepta pacatul, de fapt accepta sa asculte de el. Odata acceptat pacatul, prima familie intra într-o mare criza. Privitor la acest eveniment, Elisabeth Elliot noteaza:
Dumnezeu i-a asezat pe cei doi într-un loc desavârsit … Ei au renuntat la umanitatea lor si au folosit libertatea daruita de Dumnezeu pentru a-L sfida; au decis ca nu vor sa fie doar simpli oameni, ci dumnezei, arogându-si cunoasterea raului si binelui, o povara prea grea ca sa fie purtata de oameni. Refuzând sa accepte voia lui Dumnezeu, Eva a respins feminitatea ei. Adam, ascultând de sfatul ei, a abdicat de la responsabilitatea lui masculina fata de ea. A fost prima data când s-a produs ceea ce astazi numim „inversarea rolurilor”. Aceasta neascultare sfidatoare a ruinat tiparul originar si de atunci lucrurile sunt într-o continua criza.
S-a deteriorat nu numai relatia lor cu Dumnezeu, ci si relatiile de familie. Apar acuze între Adam si Eva. „Femeia pe care mi-ai dat-o, ea este de vina.” Apare tensiune între soti si crima între frati. Odata deteriorata relatia cu Dumnezeu, omul nu se mai poate opri din cadere. În istoria omenirii consemnata în cartea Geneza apar treptat poligamia, homosexualitatea, apoi incestul si toate celelalte urâciuni.
Dupa ce diavolul a reusit sa-l însele pe om, el nenoroceste familia pe care a creat-o Dumnezeu, pe care a asezat-o ca sa fie purtatoarea chipului Sau, a autoritatii Lui. Familia pe care Dumnezeu a binecuvântat-o sa stapâneasca pamântul este acum tinta atacurilor celui rau. De atunci si pâna astazi, în fiecare generatie, diavolul încearca sa nenoroceasca familia si sa stapâneasca planeta aceasta. Una dintre metodele lui este deturnarea scopului lui Dumnezeu cu barbatul. Diavolul gaseste modalitati de a le încurca barbatilor mintea, de a-i dezbraca de autoritatea pe care le-a dat-o Dumnezeu si de a face din ei marionete, caricaturi.
Când am înteles ca îmi traiesc viata nu doar ca sa îmi mearga bine mie si familiei mele, când am înteles ca Dumnezeu ne-a chemat sa fim purtatorii chipului Sau, sa raspândim în lume cunoasterea Lui si sa readucem pamântul sub autoritatea Lui, în acel moment am luat urmatoarea decizie: Oriunde voi fi, cu oricine voi fi, în orice situatie m-as afla, atunci când se va ajunge la momentul potrivit, servitul mesei, sau o ocazie speciala, ma voi ruga cu glas tare. Una dintre cele mai grele probe prin care am trecut a avut loc în 1990. Am fost invitat de prim-ministrul Marii Britanii din vremea aceea la un eveniment special si, într-un cadru foarte ceremonios, mi s-a înmânat Torta Libertatii. Erau prezenti acolo si câtiva diplomati din Europa de Rasarit. A urmat o receptie gazduita de prim-ministrul Marii Britanii, Margaret Thatcher. Cum se obisnuieste la asemenea receptii, prim-ministrul a luat un pahar de sampanie, iar cei care serveau au venit apoi cu tava înspre mine, urmând sa ciocnim un pahar de sampanie si sa sarbatorim acel moment special. Când s-a apropiat de mine, în loc sa iau paharul de sampanie, am spus: „Doamna prim-ministru, este o ocazie extraordinara în viata mea sa va fi întâlnit personal, sa primesc aceasta distinctie si va cer permisiunea sa ma rog si sa-I multumesc lui Dumnezeu cu glas tare si sa-L binecuvântez pe Dumnezeu.” S-a uitat la mine si mi-a raspuns: „Te rog din toata inima!” În momentul acela s-a facut o liniste de mormânt, si m-am rugat lui Dumnezeu cu voce tare. Erau acolo reprezentanti ai guvernului si ai parlamentului britanic, si când demnitarii care erau în jur au auzit ca cer sa ma rog cu glas tare au înlemnit, pentru ca acest gest era o încalcare a tuturor regulilor de protocol. Esti chemat la un asemenea eveniment, si tu vrei sa stabilesti regulile acolo. Trecând peste aceste reguli, m-am rugat cu glas tare si L-am întronat pe Dumnezeu ca Domn al domnilor si Împarat al împaratilor. Când s-a încheiat rugaciunea s-a întâmplat ceva neobisnuit. A venit la mine ministrul de externe al Marii Britanii, Douglas Hurt, si mi-a spus: „Domnule pastor, deseara voi gazdui si eu o receptie la care vor participa toti prim-ministrii, ambasadorii si reprezentantii tarilor care au fost invitati la Londra pentru aceasta ocazie, de aceea am sa va rog sa veniti sa spuneti si acolo rugaciunea aceasta.” Am acceptat invitatia si m-am dus la receptie. Dupa ce a spus bun venit invitatilor, Douglas Hurt a continuat: „În seara aceasta veti vedea ceva ce nu se obisnuieste în lumea diplomatica. Avem printre noi un pastor din România, si am sa-l rog sa rosteasca o rugaciune pentru noi.” La masa, lânga mine statea prim-ministrul Ungariei din vremea aceea, în stânga mea era printul Kuweitului, în fata mea ambasadorul Israelului, si mai erau acolo o serie de personalitati. As fi vrut în momentele acelea sa pot concentra toata învatatura mântuirii într-o rugaciune. În seara aceea s-a întâmplat un lucru extraordinar. Dumnezeu mi-a deschis usile înspre demnitari si oameni din conducerea diverselor tari ale lumii cu care ati auzit ca m-am întâlnit într-o ocazie sau alta.
În seara aceea, în sufletul meu s-a dat o batalie: Pe cine reprezint eu acolo? Scopul lui Dumnezeu este sa readuca pamântul la ascultare de El. Dupa ce am încheiat rugaciunea, cineva de acolo mi-a spus: „Domnule, n-am mai auzit o rugaciune de când am fost copil si eram la o scoala catolica; acolo se rugau din când în când la masa. De atunci n-am mai auzit o rugaciune.” S-a pornit astfel o discutie în jurul acestui subiect. Scopul diavolului însa este sa te faca sa crezi ca rostul vietii tale este altul aici pe pamânt, ca traiesti pentru altceva. El vrea sa te faca sa crezi ca este ridicol sa te asezi sub autoritatea lui Dumnezeu. Atunci începe amagirea, când diavolul încearca sa-ti ofere tot felul de modele ca sa te faca sa te simti important fara Dumnezeu.
Pentru multi barbati, punctul de la care începe caderea este neascultarea de Dumnezeu. Asa s-a întâmplat cu Samson în vremea Judecatorilor. Îl vedem aici pe Samson, omul care a avut cele mai mari sanse, omeneste vorbind, sa fie barbat. Daca nu sunteti familiarizati cu textul biblic, am sa va dau câteva date istorice despre Samson. A fost un copil de exceptie, care s-a nascut ca urmare a unei interventii supranaturale a lui Dumnezeu în viata parintilor lui. Un înger al lui Dumnezeu le-a vestit parintilor nasterea unui baiat. Parintii lui Samson, Manoah si sotia sa, au fost oameni exceptionali, echilibrati si evlaviosi. Îngerul i-a cerut mamei lui Samson sa fie pe deplin consacrata lui Dumnezeu în toata perioada sarcinii. I-a spus sa traiasca predata lui Dumnezeu si pusa deoparte pentru Dumnezeu în toata perioada celor noua luni. Samson a avut o mama sfânta, nu una nevrotica sau betiva. Samson n-a avut o mama isterica sau nervoasa, care sa trânteasca, sa loveasca, sa nu poata dormi noaptea, sa se certe cu sotul, o mama care sa fie într-o agitatie continua si astfel sa agite fatul. Solomon s-a nascut si a crescut într-un mediu special. A crescut într-o atmosfera de cer. Mai mult decât atât, a fost supradotat.
Este cunoscut faptul ca toti spunem despre copiii nostri ca sunt cei mai frumosi si cei mai destepti. Asa ne sta bine ca parinti. Dar Samson a fost realmente supradotat, iar Dumnezeu l-a ales sa fie conducatorul unui popor întreg. Menirea lui a fost sa reîntoarca poporul de la pacat la ascultare de Dumnezeu. Asadar, Samson se naste, creste si ajunge la vârsta la care devine independent. Este pe picioarele lui, cum am zice noi. Satan se uita însa la modul în care se profileaza baiatul acesta si spune: „Voi tine un popor întreg în robie daca reusesc sa pun mâna pe el.” În acelasi fel, Satan vrea sa puna mâna si pe tine. Momeala lui poate lua forma unor comentarii de felul acesta: „Daca nu tragi un fum de tigara, îti miroase gura a lapte! Esti înca tânc, esti gâga.” Imaginati-va ce înseamna sa-i spui unui baiat de la 10 ani în sus ca este gâga. Nici daca l-ai lovi cu maciuca în cap nu l-ar durea mai tare. La vârsta aceasta el vrea sa para deja barbat, asa ca ia tigara ca sa-si dovedeasca barbatia. Uita-te la el dupa câtiva ani de zile. A devenit rob. Are plamânii gaunosi, miroase urât, dintii si degetele i s-au îngalbenit. Daca înainte avea sanse sa devina barbat, acum este o epava.
De asemenea, diavolul îti poate spune: „Fii barbat! Ia si tu putina tarie ca sa fii barbat!” Si, astfel, „barbatii” cad în capcana, crezând ca daca s-au dedat la tarie sunt barbati. Încep apoi sa se laude: „Aseara am baut doua kile si jumatate si nici nu mai stiu cum am ajuns acasa.” E barbat, asa-i? Uita-te dupa aceea la el cum se deterioreaza mintal, psihic si social. Uita-te cum încep sa-i scada capacitatile intelectuale. Uita-te cum se deterioreaza biologic. Uita-te în ce proces de involutie intra, încât, pâna la urma, când ajunge un alcoolic în delirium tremens, este la capatul tragic al drumului. Dar diavolul spune: „Vreau sa te fac barbat!”, si-ti arata modelul acesta. Sa-i auziti pe puberii si adolescentii nostri cum se lauda ca au fost în nu stiu ce bar si povestesc ce chefuri au tras, convinsi fiind ca asa sunt barbati când, de fapt, nu sunt decât o tinta a atacurilor celui rau care încearca sa-i împiedice sa ajunga barbati.
În ultimul timp au intrat pe piata româneasca drogurile, astfel ca vine diavolul si spune: „Stii ce înseamna sa iei o doza de ecstasy? Stii ce înseamna sa iei o doza, un shot? Stii ce înseamna sa experimentezi asemenea senzatii? Daca nu le-ai experimentat, esti slab! Îti spunem noi! Intra în gasca noastra si te initiem noi!” Si te duci crezând ca în sfârsit ai ajuns si tu sa traiesti senzatiile barbatilor tari. Ajungi însa ca pleava societatii. Sau diavolul îti spune: „Sexul! Sa ai aventuri, sa ai experiente si sa cuceresti femei. Sa simti si tu ca traiesti în lumea barbatilor, a oamenilor mari.”
Cu aceasta momeala a venit diavolul la Samson, un baiat supradotat, ales de Dumnezeu sa devina barbat, sa fie conducator. Satan îi spune: „Samson, am sa-ti arat cele mai grozave femei din generatia ta. Sunt toate la Gaza, la filisteni.” Filistencele aveau în vremea aceea un comportament destrabalat, purtau îmbracaminte provocatoare, o îmbracaminte care sa incite barbatii, sa-i atraga, sa le stimuleze dorintele si sa îi prinda în cursa. Si Samson s-a dus la Gaza. Iar Biblia spune ca acolo a întâlnit o curva. Cum îti dai seama de acest lucru? O, e simplu! Dupa îmbracaminte, caci ele au o îmbracaminte aparte. Samson, crezând ca a ajuns un mare cuceritor, pleaca de acolo si întâlneste alta femeie stricata. Si se casatoreste asa peste noapte, apoi se cearta, se desparte, apar batai si are tot felul de aventuri de om imatur. Dupa aceste aventuri are parte de marea cucerire a vietii lui. Ati auzit care a fost cea mai renumita prostituata din vremea aceea în lumea stilata a Filistiei? Samson a cucerit-o.
Câti baieti fara minte l-au invidiat pe Samson pentru succesul lui la femei stricate. Imaginati-va discutii între ceilalti baieti. „Ce sa faci daca tu n-ai masina sau tata cu bani. Daca ai face si tu niste învârteli, sa intri în niste afaceri ca sa pui mâna pe ceva bani”. Dar pâna una alta, Samson a cucerit-o. Si ce-ar zice toti cei din generatia lui Samson? „Asta da barbat!” Dar ce a cucerit Samson? A cucerit cea mai vicleana unealta a celui rau spre nenorocirea lui. Stiti ce o interesa pe Dalila? Nu planurile de viitor ale lui Samson. Nu gândurile lui de a întemeia o familie si modul în care dorea sa-si educe copiii. Pe Dalila n-o interesa religia lui sau ceasurile lui de rugaciune, când se ducea la Cortul Întâlnirii sa se roage sau când aducea jertfe. Un singur lucru o interesa pe Dalila. Stiti care? „Care-i sursa puterii tale? Ce ar trebui sa ti se întâmple ca sa fii ca toti ceilalti oameni, sa nu mai fii barbat? Ce ar trebui sa se întâmple ca sa fii ca ceilalti oameni si sa nu mai ai putere?” Si astfel începe jocul cu focul. În amagirea în care intra, Samson se crede invincibil. Samson crede ca este de necucerit. Si începe sa spuna: „Daca mi-ar fi legat parul cu sapte funii care nu s-au uscat înca …” Si Dalila exact asta face. Îl leaga în somn cu funii neuscate si-i spune: „Samson, filistenii sunt asupra ta. Dusmanii tai te asalteaza. Samson, eu te-am legat, dusmanii te asalteaza.” Samson scapa din mâna filistenilor, dar este prins în lanturile nebuniei si nu se mai poate desface. Vine apoi peste el a doua încercare. Dalila îi reproseaza: „Samson, m-ai mintit de prima data! Cum ar trebui totusi sa fii legat?” „Cu sapte funii noi care n-au fost folosite niciodata.” Si Dalila îl leaga cu sapte funii noi. Dar Samson le rupe si de aceasta data. Dalila nu renunta ci îi spune: „Samson esti un om de nimic, m-ai mintit. Samson, dovedeste-mi ca esti om de cuvânt.” Atunci, Samson îi spune: „Daca mi-ar fi legat parul în urzeala …” Dalila îi leaga parul în urzeala si îl pironeste cu un cui de lemn în pamânt. Samson se smulge însa si de acolo. Ascultati acum cu ce arma lucreaza Dalila: „Samson, chiar zici ca ma iubesti? Chiar crezi ca relatia noastra poate merge înainte daca nu-mi dezvalui tot secretul tau?” Cu alte cuvinte, „Samson, crezi ca poti continua relatia cu mine daca ramâi în legatura cu Dumnezeu? Samson, crezi ca poti merge asa mai departe?” Si Samson este la un pas de a ajunge în nenorocire. Dar nu se poate întoarce din drum.
Am aflat ce metoda folosesc eschimosii pentru a ucide lupii care îi ataca în timpul noptii – au un sistem extrem de ingenios. Seara înmoaie în sânge lama unui cutit bine ascutit, iar apoi împlânta cutitul cu mânerul în zapada, în afara cortului, a casei sau a colibei lor. Sângele îngheata pe lama, iar lupii, simtind mirosul, vin si dau târcoale, apoi se reped la cutit si încep sa linga. Pentru ca lama e înghetata, lupii nu simt ca s-au taiat la limba si nu simt durerea. În timp ce linge lama, lupul îsi taie limba si începe sa sângereze. E tot mai mult sânge pe lama cutitului, dar lupul linge tot mai înfierbântat. Si tot linge, si-si taie limba mai tare, si sângerarea e mai puternica. Dimineata, lupul e mort la usa cortului. În acelasi fel procedeaza Satan cu barbatii. Vrea sa-ti spuna ca esti barbat si te pune sa îti manânci moartea ca sa n-ajungi niciodata sa împlinesti scopul pe care îl are Dumnezeu cu tine.
Solomon merge asadar mai departe în pacat. Dumnezeu s-a departat de el si Samson ajunge la ultima statie. Dumnezeu i-a spus: „Samson, te las acum în voia mintii tale blestemate. De trei ori te-am protejat pâna acum. De nenumarate ori ti-am iesit înainte sa te opresc. Samson, te las în voia mintii tale blestemate.” Si Samson cade în mâna filistenilor care îi taie parul, iar apoi îi scot ochii. Nu voi uita niciodata imaginea pe care a descris-o Bill Bartman când a predicat prin 1982 sau 1983 din textul acesta. El a spus asa: „Va rog sa va imaginati ziua aceea în care filistenii au înrosit un fier în foc si l-au dus pe Samson în fata tuturor vrajmasilor lui, înfigându-i fierul acela înrosit într-un ochi. Ochiul a început sa arda. Si în timp ce Samson urla de durere, i-au înfipt fierul tot mai adânc, pâna i-au ars ochiul în întregime. Au înrosit apoi un alt fier pe care i l-au împlântat în ochiul celalalt. I-au ars ochii de viu. Samson, care a crezut ca are ochi de barbat, a ajuns fara ochi. Si dupa ce i-au scos ochii, l-au legat în lanturi si l-au pus sa învârta la râsnita; moara la care trageau animalele era acum moara lui Samson.” Copilul promisiunilor, copilul care trebuia sa ajunga barbat, a ajuns cu ochii arsi, cu picioarele si mâinile în lanturi, cu viata ruinata. Durerea este ca tot mai multi baieti se duc pe drumul acesta! Durerea este ca tot mai multi baieti ajung epave, oameni ruinati. Copiii nostri sunt prinsi în robia pornografiei, în robia bauturii si a tigarilor, sunt în robia patimilor din frageda tinerete si, pe când sa ajunga barbati, nu mai sunt decât niste epave. În loc sa fie barbati la casele lor, sa aiba autoritate, sa-si conduca familiile, au ajuns robi.
Astfel, avem generatii fara barbati. Sunt tot mai putini cei care stau în picioare si spun: „Cât despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24:15b). Dar, pentru ca sunt tot mai putini barbati, sunt tot mai multe victime. Pentru ca sunt tot mai putini asemenea barbati, sunt tot mai multi infractori. Pentru ca sunt tot mai putini asemenea barbati, sunt tot mai multe femei fara capatâi. Pentru ca sunt tot mai putini asemenea barbati, sunt societati tot mai destramate.
Dar oare îi abandoneaza Dumnezeu definitiv pe barbati? Lasa Dumnezeu generatiile de acum sa ramâna fara barbati? Harul lui Dumnezeu este ca a venit Domnul Isus Cristos sa restaureze creatia lui Dumnezeu. Iar Biblia spune: „Daca este cineva în Cristos, este o faptura noua” (2 Corinteni 5:17). Daca te întorci la Dumnezeu, Cristos face din tine barbat.
Cum descrie Biblia barbatul? Cum arata un barbat dupa Biblie? Mai întâi, Petru spune: „Barbatilor, purtati-va cu întelepciune!” (1 Petru 3:7). Barbatul pe care îl formeaza Dumnezeu este un om întelept. Stiti ce înseamna sa fii întelept? Sa pricepi esenta lucrurilor! Înteleptul pricepe rostul lucrurilor, întelege lucrurile esentiale. Si pentru ca pricepe lucrurile esentiale, cumpaneste, judeca bine. El nu se lasa purtat de toate valurile si vânturile, pentru ca este un om întelept care ia decizii întelepte. Iacov spune: „Daca îi lipseste cuiva întelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mâna larga si fara mustrare si ea îi va fi data” (Iacov 1:5). Întelepciune înseamna sa vezi toate capcanele diavolului si sa spui: „Înapoia mea, Satano!” Întelepciune înseamna sa vezi harul lui Dumnezeu si sa spui: „Doamne, vreau sa-mi traiesc tineretea pentru Tine si Te rog sa-mi dai întelepciune.”
În noaptea în care Dumnezeu i S-a descoperit lui Solomon si l-a întrebat: „Cere ce vrei sa-ti dau” (1 Împarati 3:5), ce a cerut el? „Doamne, în sfârsit a venit si ziua mea! Vreau un Mercedes nou-nout. Vreau trei vile si o multime de alte lucruri.” Nu! Iata ce a cerut Solomon: „Doamne, Te rog sa îmi dai întelepciune.” Daca ai întelepciune, cresti ca barbat înaintea lui Dumnezeu. Barbatul, asa cum îl formeaza Dumnezeu, este matur. Un om matur este un om asezat, statornic, pe care te poti baza, este un om integru. Da e da si nu e nu. Un om matur este un om pe care te poti bizui.
Daca ai un sot matur, înseamna ca este un sot pe care te poti bizui, si ca sotie nu te nevrozezi. Te poti bizui pe el în ce priveste viata familiei, a copiilor, în ceea ce priveste deciziile, pentru ca ai lânga tine un om întelept. Dar mai e ceva. Dumnezeu te face cap, îti da autoritate. Dumnezeu îti da autoritate pentru ca vrea sa restaureze în Cristos planul Lui de a stapâni pamântul acesta. Astfel, acolo unde esti tu, dintr-odata se simte mireasma prezentei lui Dumnezeu. Prezenta ta în casa fara sa urli, fara sa tipi, fara sa faci crize de isterie impune respect copiilor tai. Prezenta ta aduce sanatate copiilor tai si sotiei tale. Când esti în mijlocul familiei tale, Dumnezeu îti da autoritate sa te rogi si sa le dai sfaturi din Scriptura zicând: „Asa vorbeste Domnul si aceasta e calea Domnului.” Familia ta vine dupa tine. Un barbat format de Dumnezeu este un om care stie sa iubeasca pentru ca dragostea pe care o da Dumnezeu este jertfitoare. De aceea, Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit Cristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25). Prin urmare, barbatul, asa cum îl descrie Biblia, nu îsi exploateaza sotia, nu o dispretuieste, nu o abuzeaza, nu o necinsteste, nu o insulta. Barbatul format de Domnul Isus nu evita poverile casei, lasându-le în seama sotiei. Acest model de barbat îsi iubeste sotia, îsi iubeste copiii si se jertfeste pentru familia lui. Dar cum pot ajunge un asemenea barbat? Cristos este Capul fiecarui barbat. Cristos este Cel care formeaza barbati. „Daca este cineva în Cristos, este o faptura noua” (2 Corinteni 5:17).
–––––––––––––––––––––––––––
Charles R. Swindoll, Growing Wise in Family Life, Multnomah Press, Portland, 1988, p. 53.
Charles R. Swindoll, Growing Wise in Family Life, p. 52.
Charles R. Swindoll, Growing Wise in Family Life, pp. 52-54.
Hans Sebald, Momism, Nelson – Hall, Chicago, 1976, pp. 111, 112.
Stu Weber, „How to Raise Masculine Sons”, în Dennis Rainey, ed., Building Strong Families, Crossway, Wheaton, 2002, pp. 137, 144.
Alvin Toffler, The Third Wave, Bantam Books, New York, 1982, p. 123.
Lawrence Fuchs, Family Matters, Random House, New York, 1972, p. 109.
Alexander Strauch, Men and Women Equal Yet Different, Lewis and Roth Publishers, Littleton. CO:, 1999, pp. 15-24.
Susan Hunt si Barbara Thompson, The Legacy of Biblical Womanhood, Crossway, Wheaton, 2003, pp. 29-47.
Sammy Tippit, Praying for Your Family: An Eternal Legacy, Equipity, San Antonio, 2006, p. 49.
Elisabeth Elliot, „The Essence of Femininity: A Personal Perspective”, în John Piper si Wayne Grudem, eds., Recovering, p. 397.
Bob Lepine, „The Husband as Prophet, Priest, and King”, în Dennis Rainey, Building, pp. 101-113.